Literally .For 2 months now I have no spoon in the whole house. I either forget or I’m to lazy to buy and it makes things rather difficult for me., especially regarding eating.
Now what was I saying ? Oh yeah, pigeons in Istanbul . Lots of them.
And this would also be my first upload of something filmed with the 5d 
. This being my first please don’t criticize too much and forgive the badly chosen music
So I was walking in the middle of the nowhere when I see these beautiful, hawk-like birds sitting on the ground. As soon as I got a little closer they took off and attacked me (or at least tried to scare me off ).
Somewhere in one of those beautiful towns near Rome that I was talking about.
In mod normal ar fi trebuit sa impart in 3 parti aceste ultime fotografii din Praga.Insa asta s-ar putea sa fie ultimul meu post pe o perioada nedeterminata de timp. So you know… enjoy.
9 dimineata, ma trezesc si ma hotoarasc iar brusc sa plec sa fac niste poze. Deschid repede Google earth si imi aduc aminte de niste formatiuni ciudate pe care le vazusem in zona lacului Sinoe. Zis si facut. De mentionat ca acolo se ajunge mai usor decat in Constanta, drumul fiind la fel de lung insa lipsit de traficul infernal de vara. Deci, dupa vreo 2 ore si jumatate, incep sa ma apropii. Pe drum, in stanga si in dreapta sate obisnuite cu oameni obisnuiti.
Am ajuns pe drumul laturalnic care da spre cetatea Histria.Pustiu. Peste tot pustiu si zone a caror miros, vegetatie si umiditate aduc aminte ca in urma cu ceva timp (poate de ordinul zilelor) aici afost fundul unei balti. Desigur, nu toate baltile erau secate, pe acolo existand adevarate oaze de flora si fauna specifica deltei. Am numarat peste 10 tipuri de pasari, din care doar jumate am recunoscut.
Am ajuns la cetatea Histria. Cateva masini parcate, majoritatea cu numere straine. Foarte bine, nu sunt pentru promovarea turismului autohton. Pe ce pune mana romanul, se alege praful.
Nu am putut intra, evident, fara a plati o taxa de 5 lei biletul si inca 10 lei pentru fotografie. Nu ma interesa cetatea aflata in ruine. Nu consider genul asta de subiecte ca fiind atractive. Am sperat insa ca pe acolo se va gasi si ceva interesant. Si am avut dreptate. Aceleasi peisaje imbibate in apa si apoi uscate, lasand un strat gros de sare, spre deliciul obiectivului.
Lacul, al carui nume imi scapa. Ai fi putu jura ca e marea, de n-ar fi fost stufarisul bogat, malul ce se zarea in departare si armata de broaste de langa.
Nestingherit de prezenta mea, un sarpe de apa isi vedea linistit de vanatoare. Parea ocupat, asa ca nu l-am deranjat. Eram curios totusi in ce fel isi va devora hrana. Constrictor oare? Probabil, dupa cat de mult avea gura deschisa. Pacat ca a disparut in stuf si nu am apucat sa fotografiez scena. Highlight of the day. Mergem mai departe
Ah, sa nu uit. Ansamblul instrumental de pe malul lacului.
La iesirea din santier, o oglinda veche si un subiect excelent de fotografie. Stiu, stiu, e deja fumata chestia dar totusi…
Parasesc grabit zona, pentru ca se apropia seara si mai aveam un obiectiv de vazut. Grindul Lupilor. Pe google earth arata exceptional. Teapa. Dupa 10 km de drum EXTREM de prost apare in fata mea o bariera si un semn care parea sa spuna “acces interzis”. Bun, cu masina pana aici mi-a fost. Ma dau jos si plec pe jos. 3 km de mers si imi dau seama ca practic nu voi ajunge nicaieri, iar ceea ce din satelit se vedea ca fiind un fel de faleza cu lacuri superbe in stanga si dreapta avea de fapt vreo 3 km grosime si ca sa ajung la vreunul din lacuri aveam de mers prin vegetatie de aproape 2m. M-am intors la masina si am plecat acasa. Ah, dar era sa uit, pe acest drum de 10km pana la bariera se afla un superb lac in dreapta care ai fi putut jura ca e fix in inima Deltei Dunarii. Nu am reusit sa prind nici un cadru reusit, asa ca mai bine nu postez. In schimb o sa pun 2 fotografii cu pasari.
In concluzie, unul din cele mai frumoase locuri pe care le-am vazut in viata mea, cu o fauna extraordinara dar greu de surprins in cadru. Regret faptul ca am plecat la 10 dimineata si nu mai devreme, si regret faptul ca nu am apucat sa explorez cum trebuie zona Histriei. Probabil weekendul viitor va exista o a 2-a sesiune foto.
